Mă plictisesc, deci exist!

Plictiseala este starea de spirit a unei generații în formare care are ca preocupare de bază socializarae pe diverse site-uri de profil. Ciudat este că și aici găsim frânturi de gânduri de tipul : „plisctiseală maxima”, „viața e nașpa”, „n-am ce face”, etc. Rezultă că și socializarea virtuală este o formă de plictiseală.
Dacă stai de vorbă cu un prieten față în față, timpul trece mai ușor și într-un mod foarte plăcut pentru amândoi. De ce dacă „vorbești pe net” nu se întâmplă la fel? Deoarece comunicarea este un act care ne definește ca persoane și ea nu se poate desfășura la amplitudine maxima prin intermediul unui mijloc impersonal, indiferent cât ar fi el de cunoscut și de utilizat.

Desigur, este plictisitor să stai de unul singur! Și iată cum juniorul tău a revenit la scuza de bază și la starea lui de spirit preferată.

Ce e de făcut? Încercă să îi înlături această stare propunându-i diverse activități. Știu că lupta cu sie-ul de socializare este dificilă, dar dacă nu îl privești ca pe un dușman, vorbele tale vor avea ecou în mintea puștiului. Îndeamnă-l să se întălnească cu prietenii lui (reali), să iasă din casă. Oferă-i un exemplu în acest sens, pentru că trebuie să îți amintești mereu că toți copiii imită ceea ce fac parinții lor și își însușesc obiceiurile acestora. Organizează programul fiecărui sfârșit de săptămână, sau cât de des este posibil, astfel încât să petreceți timp împreună.

Să profităm din plin de modificarea structurii anului școlar și în aceste ultime zile de vacanță să stam mai mult afară. Patinajul, schiatul, drumețiile (mai scurte că e frig), înotul (acolo unde există piscine acoperite) sunt modalități care ne ajută să ne scuturăm de proverbiala plictiseală. Beneficiul lor este incontestabil și din perspectiva consumului îmbelșugat  (dacă nu chiar exagerat) de alimente și dulciuri specific perioadei sărbătorilor, iar ieșirile în grup sunt o adevărată încântare.

S-ar putea ca plictiseala să fie combătută și prin lectură. Spun s-ar putea , pentru că știu de la elevii mei că este o activitate „foaaarte plictisitoare”. Totuși, merită încercarea și, astfel, copilul tău ar putea descoperi tâlcul afirmației lui Victor Hugo „cărțile sunt prieteni reci, dar siguri” și, o dată cu acesta, o lume fascinantă.

Modalități de a petrece timpul liber sunt nenumărate. Copilul tău le știe și îi face plăcere să le practice, dar , ând ai 14, 15, 16 ani este „cool” să fii plictisit! Aici intervii tu – modelul de urmat, sfatul cald, îmbrățișarea prietenească, adică mama, tata, sau amândoi!