Salutul

Bună ziua! Salut! Hello! Bună! Sau orice variantă ar mai avea, salutul este, după privire, cel mai important contact pe care îl avem cu oamenii de lângă noi. Prin salut ne demonstrăm atitudinea față de interlocutor, prin salut ne manifestăm starea de spirit, prin salut ne definim poziția față de celălalt.

Dar ce ne facem că piticul se încăpățânează să nu deschidă gura tocmai când ne-am întâlnit cu cea mai simandicoasă dintre cunoștințele noastre? Respirăm, clipim, zâmbim, saltăm noi și trecem mai departe! În niciun caz nu îi facem copilului o observație aspră în public. S-ar putea să îl inhibe și să trateze salutul ca pe o obligație nu ca pe un gest natural, care vine din suflet. Trebuie luat în calcul că văzând la voi diferite moduri de a saluta, nu știe pe care să îl folosească. Nu își dă seama când trebuie să fie protocolar și când trebuie să fie familiar. Ca urmare, va tăcea. Poți să îi atragi atenția că se apropie o cunoștință și trebuie să o salute, în cazul în care ai suficient timp. În general, el va recunoaște  prieteniiapropiați și va ști cum să se poarte cu ei, pentru că, de cele mai multe ori, copiii imită comportamentul nostru. Este derutat în prezența celor pe care nu îi cunoaște bine, a oamenilor pe care nu îi vede decât ocazional.

La vârste mici nu este grav dacă încurcă formalul cu informalul, salutul protocolar cu cel familiar, nici măcar dacă nu zice nimic nu este o abatere foarte gravă. Comportamentul social este dobândit nu înnăscut, deci îți revine ție, părintelui, sarcina să îl educi. Când însă juniorul a trecut de vârsta drăgălășeniei necondiționate și devine adolescent cu pretenții, refuzul lui de a saluta poate fi o modalitate de a exprima sentimente, emoții, tăiri (chiar dacă ele sunt negative, cum ar fi antipatia față de cineva), poate fi și un mod de a atrage atenția, de a transmite semnale că ceva este în neregulă cu el sau de a o face pe interesantul, considerând că nu are de ce să se osteneasca să dea buna ziua

Indiferent de vârstă, ar trebui învățat că:

-          Cel tânăr îl salută pe cel mai în vârstă,

-          Băiatul salută fata,

-          Cel care intră îi salută pe cei prezenți,

-          Cel singur salută cuplul/grupul,

-          Elevul salută profesorul,

-          Subalternul salută șeful.

Aceasta este eticheta, dar un salut însoțit de un zâmbet, de o rivire caldă, este un semn de respect și o modalitate de a-i arăta celuilalt apreciere astfel încât nu mai contează cine salută primul.